Scurt Istoric

Istoricul comunei

Zona în care este amplasată comuna Ramna a fost locuită din vechime. Teritoriul ei se învecinează cu Berzobis, cunoscută aşezare din perioada romană. În apropiere de localitatea Ramna apar alte urme de aşezări daco-romane, cum este cea de la Ibrilonţ, situată la intrarea în localitatea Berzovia, sau aşezarea din epoca romană sec. II-III de la Berani, situată la 3 km de sat, spre Bocşa. Zona comunei se situează pe vechi trasee de circulaţie dinspre Valea Bîrzavei, spre Cetăţile Lugoj, Caransebeş sau Timişoara.

Prima atestare documentară a existenţei comunei datează din anul  1364, când apare sub numele de Ravna. Numele satului apare în diferite documente, sub diferite forme, după cum l-a înregistrat urechea celui care l-a scris sau din tendinţa de a-i camufla numele real: Ravna, Ramna, Rabna, Rafna. Locuitorii săi i-au zis însă întotdeauna Ramna. Numele de Ramna apare într-un document din 13 noiembrie  1400 (document ce se referă la iobagii luaţi nobilului Himfy). În conscripţia din 1717 se spune că Bocşa şi Rabna aparţin districtului Vârşeţ. Pe harta întocmită  de Grisellini (1776) şi publicată în lucrarea sa „Istoria Banatului Timişan” localitatea apare cu numele de Rafna, denumirea ei oficială în timpul stăpânirii habsburgice.

În Anuarul Socec al Romaniei Mari 1924-1925 - online de la Biblioteca Congresului S.U.A aflăm despre comuna Ramna următoarele:

Istoricul şcolii :

 

Şcoala din Ramna, ca de altfel multe alte şcoli bănăţene, este atestată în documentul A. V. nr. 334/1776 din Arhiva Voivodinei Sr. Karlovici, o fotocopie a documentului existând şi în şcoala noastră. Este vorba de raportul lui Teodor Iancovici, directorul şcolilor din Banat. După cum rezultă din acest raport, în Ramna existau la 1 octombrie 1776 un număr de 385 de case şi şcoală care primea şi ustensile.

În perioada de după Unire, după cum rezultă din arhivă, şcoala a funcţionat cu 4 clase şi un singur învăţător: Achim Mărgărie. Numărul elevilor în această perioadă este în continuă creştere. În 1918-1919 frecventau şcoala un număr de 35 de elevi, în 1923-1924 numărul elevilor se ridică la 89. Din anul şcolar 1924-1925 apare şi clasa a V-a, numărul elevilor se ridică la 144, iar învăţători sunt 3.

Datorită lipsei de cadre calificate şi a unei baze materiale necorespunzătoare din anul 1948 până în anul 1956 şcoala funcţionează doar cu clasele I-IV având câte 2-3 posturi de învăţători. Din cadrele didactice care au funcţionat în această perioadă amintim pe: Ioachim Dragoescu, Florica Minda, Silvia Niţescu.

Din anul şcolar 1956-1957 ia fiinţă clasa a V-a, iar funcţia de director este  încredinţată lui Gheorghe Arjoca, care a condus şcoala pe o perioadă de 18 ani, până la 1 septembrie 1974. Construcţia actualului local de şcoală începe în anul 1960. Un aport deosebit la ridicarea acestui edificiu şi-l aduc: primarul comunei din acea perioadă, Jurca Pavel, Gheorghe Arjoca, directorul de atunci al şcolii, Voilă Achim şi alţii. În septembrie 1963 se face inaugurarea noului local cu 8 săli de clasă, sală profesorală, birou pentru director etc.


Începând cu anul 2003 s-a desfiinţat ciclul gimnazial de la Şcoala din Valeapai, iar elevii de gimnaziu urmând a fi transportaţi cu un microbuz şcolar la Şcoala din Ramna.
Din  anul 2004 Şcoala cu clasele I-IV Valeapai devine unitate subordonată scolii cu clasele I-VIII Ramna, iar funcţia de director de la şcoala din Valeapai se desfiinţează.

Reparaţii capitale s-au realizat la Şcoala cu clasele I-VIII Ramna începând cu anul 2006, când s-au realizat grupuri sanitare în interiorul unităţii, s-a introdus apa curentă, s-au pus geamuri şi uşi termopan, s-a introdus încălzire centrală. S-a reparat interiorul şi exteriorul clădirii.

Last Updated (Thursday, 07 July 2011 17:52)